Marea Schisma - sau - de la tine, la el.

Adevarul e ca nu am fost niciodata in stare sa renunt la ce vreau, pentru ce am nevoie...
Stiu ca te-am avut, si te pot avea oricand vreau. Stiu ca ai fost al meu, si ai ramas al meu, indiferent de plecarea mea definitiva din viata ta. Stiu ca ma pot intoarce la tine, si la "viata aia buna" a noastra, stiu ca vara asta mi-ar prinde bine o stare de fericire totala, stiu toate lucrurile astea, le stiu foarte bine...
Stiu ca tu ai avut mereu grija de mine.  Tu te-ai trezit la la orice ora trebuia si ori de cite ori am avut eu nevoia. Tu mi-ai facut cafea cu  zahar cind eu am zis fara. Tu ma trezeai  dimineata ca sa-mi spui cit de frumos si de minunat e afara.Tu nu intelegeai niciodata de ce am mainile reci, si te chinuiai sa mi le incalzesti. Tu ma duceai acasa, si nu ma lasai sa plec.Tu plangeai cu mine cind totul era chiar atit de rau. Tu "nu puteai fara mine". Tu m-ai crescut.Tu m-ai invatat tot ce stiu. Tu mi-ai deschis ochii. Tu ai invatat ca daca ma pupi pe frunte, sunt a ta.  Tu te-ai intors de fiecare data la mine. Tu ai fost acolo cel mai mult. Tu ma iubesti, si stiu asta foarte bine. Tot tu, insa, mi-ai rupt inima cu fiecare ocazie care ai avut-o, intentionat sau nu. "Zi de zi, tu m-ai pierdut".

Vezi tu, el nu e asa. El nu o sa aiba niciodata o umbrela cu el, dar o sa fuga cu mine prin ploaie. El o sa sara intr-o balta si o sa ma ude din cap pana in picioare. El o sa-mi spuna lucrurile in fata. El nu o sa ma iubeasca niciodata, dar o sa insemn intotdeauna mai mult decat oricine - el nu o sa ma iubeasca niciodata, dar nici nu imi va spune ca ii pare rau ca am intrat in viata lui, cum ai facut tu. El nu o sa ma sune dupa 5 minute dupa ce pleaca de langa mine, poate doar a doua zi. El nu ma cunoaste, dar crede ca o face. El are un loc in sufletul meu, cum ai si tu, dar el...el nu l-a pierdut niciodata. El nu mi-a rupt inima. El nu mi-a reprosat nimic, si nici nu a avut ocazia. El nu are pretentia sa-mi traiesc viata dupa placul lui. El nu ma intelege niciodata, dar imi da impresia asta. El ma place exact asa cum sunt. El stie ca sunt puternica. El poate si fara mine, dar nu imi da niciun motiv sa il las. El m-a ales pe mine demult, si nu am iesit niciodata din "trend". El are genul de zambet care poate lumina tot orasul. El e singurul care ma face sa am fluturi in stomac. El imi alearga prin minte si suflet. El poate nu ma asculta de fiecare data, dar aude tot ce ii spun. El e acolo pentru mine, pentru ca si eu am fost acolo pentru el. El imi spune tot ce gandeste, chiar daca vreau sau nu sa aud. El spune ca ii e dor de mine cand ii e. El m-a facut sa uit de tine. El e tot ce tu nu esti si nu vei fi niciodata.
Doamne, tu...tu nici macar nu stii ca imi plac toate lucrurile astea care el, si doar el, stie sa le faca.

Bineinteles ca inca am nevoie de tine, dar il vreau, pe el.
Nu mai exista niciun miracol neimplinit pe lista care sa ma aduca inapoi, la tine. "Honey",I`m gone.

Pentru ca toate povestile au un sfarsit.

De vina sunt eu, pentru ca te iubesc.
Iar pe langa asta, de atatea alte cele...
De vina sunt eu, ca am avut grija de tine intotdeauna. De vina sunt eu, ca nu am plecat. De vina sunt tot eu ca nu te-am lasat macar pe tine sa pleci. De vina sunt eu, ca am avut incredere in tine. De vina sunt eu, ca am asteptat atat. De vina sunt eu, ca te-am iertat. De vina sunt eu, ca am crezut ca poate, in vreun fel, meriti. De vina sunt eu, ca nu am crezut nimic din tot ce am auzit. De vina sunt eu, ca am tacut prea mult. De vina sunt eu, ca am uitat ca oamenii nu se schimba niciodata, niciodata. De vina sunt eu, pentru timpul ce-a trecut.
Pentru tot restul, de vina esti tu, stii prea bine ca-i asa, de vina esti tu ! Si cat as vrea sa pot schimba..
Orice poveste care a inceput candva, trebuia sa aiba si un sfarsit. Si nu, cateodata chiar nu mai conteaza cate lucruri mai ai de spus, de aratat, de iertat, de dat, de luat inapoi, nu mai conteaza cat iubesti sau cat nu, cat iti pasa sau cat ti-a pasat. Cateodata te ridici doar si pleci, scriind ultima pagina a unei povesti care parea sa nu se mai termine niciodata, oricat ar durea de tare, orice ar insemna asta. Da, acum s-a terminat si povestea asta,pentru ca toate povestile au un sfirsit.
Si iar mergi in cautarea a ceea ce numesc unii ,,dragoste".Cit am cautat-o si nu a mai venit.Ori eu caut prost,ori ea s-a saturat si fuge de mine,de noi.Pur si simplu o sa merg,iar daca si-am simtit ceva vreodata,apoi oricum a fost ,,odata",nu?