M-AM ELIBERAT.Pot sa strig in gura mare despre asta pentru ca sunt bine.M-am eliberat.DE TINE.
Imi dau seama ca dimineata ma trezesc si primul gind al zilei nu este despre tine.Inteleg ca nu mai merg pe strada si te vad pe tine peste tot,imprejurul meu si mai mult,in oamenii care ma inconjoara.In ziua in care am intilnit persoana similara tie,am inteles ca umbra ta ma urmareste.Obsesia dragostei tale ma doboara.Ma omoara vrind nevrind.Pasiunea mea pentru tine este asa cum spunea Paunescu ,,dragostea de care se si moare".
Ma bucur ca nu te mai visez.
Ma bucur ca nu mai vreau sa te gasesc.
Ma nelinisteste faptul ca odata cu eliberarea de tine,sufletul meu s-a refugiat.Simturile s-au atrofiat si s-au blocat.De ce iubirea ta mi-a furat totul?Mi-a furat tot ce mai ramasese din inima si sufletul meu,ceea ce ma mai tinea sa insuflu dragoste celor din jur.Am ramas cu sufletul gol.Ca un robot care munceste neintrerupt pentru binele sau,dar care in acelasi timp nu simte si nu vrea sa simta.
Eu inca mai sper...Ca intr-o zi o sa pot sa iubesc si ca timpul acesta de cind ai aparut in viata mea nu a putut sa imi influenteze viata( chiar daca asta si a facut de 6 luni incoace).Eu inca mai sper ca intr-o zi cind voi fi din nou fericita si cu o inima plina de iubire sa ofer,sa te caut oriunde ai fi,sa ma asez in fata ta,sa te privesc in ochi ca ultima data si sa iti zic:
,,-Vezi?Am fost mai puternica...m-am eliberat de tine!"
