Ma caut disperata prin ginduri ce dispar si apar ametitor.Caut muzica perfecta si starea potrivita,dar nu o gasesc niciodata.
Tinjesc dupa dureri ascutite si lacrimi care taie obrazul ca lamele noi.
Vind ieftin idei de suficienta,cumpar scump promisiuni mincinoase.Platesc in timp,singurul currency care merita.
Obisnuiam sa privesc cerul de pe pamint.Acum il privesc doar din aer intre zboruri fara destinatii reale.
Alte orase,multi oameni,liste lungi de responsabilitati stupide.Un altfel de nebunie.Cafea neindulcita in dimineti fara timp.
Demonii mei s-au civilizat.Stau cuminti.All profesional.How do you define chaos?
Cita absenta,Dumnezeule!
As vrea sa uit tot ce stiu.
Nu poti tine un fluture captiv…odata ce nu mai zboara isi frange sufletul…
Nu poti tine un fluture captiv…odata ce nu mai zboara isi frange sufletul…
luni, 17 noiembrie 2014
Inainte de...
Cum e sa traiesti in lumi paralele?Intr-una sa traiesti si in cealalta sa mori un pic cite un pic?
Amintirile nu se reincarneaza,nu se schimba.Mi-e interzis sa ma intorc unde incep sa te caut.Merg pe strazile pe care merg oriunde si privesc in neant.Caut in jur,nici eu nu-mi mai pot explica ce caut.Azi m-am oprit pentru un minut.La un coltde strada cinta un barbat piesa ,,Iertarile".M-am oprit pentru un minut.Era aceeasi piesa.Era exact aceeasi piesa de atunci.De cind am ascultat-o ultima data.De fapt n-am putut s-o mai ascult.Stind citeva minute asa intr-o stare de incertitudine am inteles ca trebuie sa merg mai departe.Riscam prea mult daca mai ramineam.
Ma intreba ulterior cineva despre o problema intr-o relatie.I-am zis ca cel mai principal e autocontrolul.Stateam mai apoi si ma gindeam ce bine ma pricep la sfaturi.Si apoi,despre ce autocontrol vorbesc,cind eu insami mi-am insusit unul fals.Cine sunt eu ca sa dau sfaturi?
Trag aer in piept si ma uit in jur.Inteleg ca sunt la sute km departare de tine.Asta nu ma motiveaza sa ma simt mai usor.
...................................................................................................................................................................
,,Eu nu cred in destin.Trag cortina si plec."
...................................................................................................................................................................
P.S.-e fraza folosita zi de zi pina a ma intoarce din nou de unde am plecat.
Inteleg ca e gresit sa te caut in fiecare barbat,dar vreau sa ma indragostesc asa cum am mai facut-o o data...de tine.Si eu nu vreau sa mai gresesc din nou.Nu vreau sa mai platesc din nou.
Miine o sa zimbesc din nou.Mai bine zis o sa practic tehnica aia care o numesc eu zimbet.As putea simplu sa sterg tot si sa traiesc o viata neidentificata,dar nu vreau sa ma prefac intr-o nesimtita cu acte in regula,care la intrebarea ,,daca a iubit vreodata?" sa stea de gheata si sa zimbeasca ironic.Nu vreau sa ma ascund sub o masca vesnic.Eu ma mindresc cu faptul ca am putut iubi.Si mi-e mila de cei care nu pot face asta.Deja,evolutia lucrurilor e un subiect aparte.N-o sa renunt la acest sentiment atita cit ma mentine ,si indiferent in ce context.Poti sa fugi de oricine dar nu si de destin.
Nu vreau sa accept conceptul de iubire imposibila.Totul are o cale de solutionare.Vointa omului este pe primul plan.Parerea oamenilor pe ultimul.
Amintirile nu se reincarneaza,nu se schimba.Mi-e interzis sa ma intorc unde incep sa te caut.Merg pe strazile pe care merg oriunde si privesc in neant.Caut in jur,nici eu nu-mi mai pot explica ce caut.Azi m-am oprit pentru un minut.La un coltde strada cinta un barbat piesa ,,Iertarile".M-am oprit pentru un minut.Era aceeasi piesa.Era exact aceeasi piesa de atunci.De cind am ascultat-o ultima data.De fapt n-am putut s-o mai ascult.Stind citeva minute asa intr-o stare de incertitudine am inteles ca trebuie sa merg mai departe.Riscam prea mult daca mai ramineam.
Ma intreba ulterior cineva despre o problema intr-o relatie.I-am zis ca cel mai principal e autocontrolul.Stateam mai apoi si ma gindeam ce bine ma pricep la sfaturi.Si apoi,despre ce autocontrol vorbesc,cind eu insami mi-am insusit unul fals.Cine sunt eu ca sa dau sfaturi?
Trag aer in piept si ma uit in jur.Inteleg ca sunt la sute km departare de tine.Asta nu ma motiveaza sa ma simt mai usor.
...................................................................................................................................................................
,,Eu nu cred in destin.Trag cortina si plec."
...................................................................................................................................................................
P.S.-e fraza folosita zi de zi pina a ma intoarce din nou de unde am plecat.
Inteleg ca e gresit sa te caut in fiecare barbat,dar vreau sa ma indragostesc asa cum am mai facut-o o data...de tine.Si eu nu vreau sa mai gresesc din nou.Nu vreau sa mai platesc din nou.
Miine o sa zimbesc din nou.Mai bine zis o sa practic tehnica aia care o numesc eu zimbet.As putea simplu sa sterg tot si sa traiesc o viata neidentificata,dar nu vreau sa ma prefac intr-o nesimtita cu acte in regula,care la intrebarea ,,daca a iubit vreodata?" sa stea de gheata si sa zimbeasca ironic.Nu vreau sa ma ascund sub o masca vesnic.Eu ma mindresc cu faptul ca am putut iubi.Si mi-e mila de cei care nu pot face asta.Deja,evolutia lucrurilor e un subiect aparte.N-o sa renunt la acest sentiment atita cit ma mentine ,si indiferent in ce context.Poti sa fugi de oricine dar nu si de destin.
Nu vreau sa accept conceptul de iubire imposibila.Totul are o cale de solutionare.Vointa omului este pe primul plan.Parerea oamenilor pe ultimul.
sorry,you have a message...
,,Nu mai am aer si-as vrea sa te sun,dar dac-ai raspunde n-as sti ce sa-ti spun"
A trecut mult.Sau a trecut prea putin.Timp.
Mi-ai zimbit si am cautat in memorie cele un milion de motive pentru care nu te mai iubesc.Sau pentru care nu te mai pot iubi.Ai oftat adinc in receptor si m-ai intrebat ce fac.Ce fac??!In afara faptului ca stau ca muta de parca ai fi inceputul si sfirsitul lumii mele,nu fac nimic.Iti spun ca incerc sa imi activez creierul si sa imi opresc inima din a te simti.
Vroiam sa stiu ca m-am vindecat.Ca mi-ai trecut.Esti acelasi barbat extraordinar,dar care nu are loc in viata mea.Esti prea mare pentru viata mea mica.
Desi,citeodata te gindesti cum poti intra din nou in lumea mea,iti dai seama mereu ca de fapt ma iubesti prea mult ca sa o faci.
Nu te-am vazut aproape jumatate de an,si sper sincer sa nu te mai vad curind.
-Desigur,iubita mea.Nu o sa ma mai vezi curind.Mi
-Am inceput sa te uit,am zis eu.
A zimbit amar.Mi-am imaginat imaginea lui sarcastica:
-Nu te cred.Inca mai apari in visul meu.Inca ma mai tii undeva in sufletul tau.
-Nu era cazul sa ma feliciti...
-Nu as fi uitat pentru nimic in lume cind e ziua ta de nastere.
-Ar trebui sa uiti numarul acesta de telefon...
Ai pus receptorul si am inchis ochii.Vezi tu,nu pentru ca vroiam sa adulmec momentul asta cu tine,ci pentru ca nu vroiam sa vad ce numar de telefon ai.Si l-am sters ulterior.Nu vroiam ca mintea mea bolnava,care inca mai are o parte in carantina,sa te caute peste tot.
A trecut mult.Sau a trecut prea putin.Timp.
Mi-ai zimbit si am cautat in memorie cele un milion de motive pentru care nu te mai iubesc.Sau pentru care nu te mai pot iubi.Ai oftat adinc in receptor si m-ai intrebat ce fac.Ce fac??!In afara faptului ca stau ca muta de parca ai fi inceputul si sfirsitul lumii mele,nu fac nimic.Iti spun ca incerc sa imi activez creierul si sa imi opresc inima din a te simti.
Vroiam sa stiu ca m-am vindecat.Ca mi-ai trecut.Esti acelasi barbat extraordinar,dar care nu are loc in viata mea.Esti prea mare pentru viata mea mica.
Desi,citeodata te gindesti cum poti intra din nou in lumea mea,iti dai seama mereu ca de fapt ma iubesti prea mult ca sa o faci.
Nu te-am vazut aproape jumatate de an,si sper sincer sa nu te mai vad curind.
-Desigur,iubita mea.Nu o sa ma mai vezi curind.Mi
-Am inceput sa te uit,am zis eu.
A zimbit amar.Mi-am imaginat imaginea lui sarcastica:
-Nu te cred.Inca mai apari in visul meu.Inca ma mai tii undeva in sufletul tau.
-Nu era cazul sa ma feliciti...
-Nu as fi uitat pentru nimic in lume cind e ziua ta de nastere.
-Ar trebui sa uiti numarul acesta de telefon...
Ai pus receptorul si am inchis ochii.Vezi tu,nu pentru ca vroiam sa adulmec momentul asta cu tine,ci pentru ca nu vroiam sa vad ce numar de telefon ai.Si l-am sters ulterior.Nu vroiam ca mintea mea bolnava,care inca mai are o parte in carantina,sa te caute peste tot.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)