Inainte de...

Cum e sa traiesti in lumi paralele?Intr-una sa traiesti si in cealalta sa mori un pic cite un pic?
Amintirile nu se reincarneaza,nu se schimba.Mi-e interzis sa ma intorc unde incep sa te caut.Merg pe strazile pe care merg oriunde si privesc in neant.Caut in jur,nici eu nu-mi mai pot explica ce caut.Azi m-am oprit pentru un minut.La un coltde strada cinta un barbat piesa ,,Iertarile".M-am oprit  pentru un minut.Era aceeasi piesa.Era exact aceeasi piesa de atunci.De cind am ascultat-o ultima data.De fapt n-am putut s-o mai ascult.Stind citeva minute asa intr-o stare de incertitudine am inteles ca trebuie sa merg mai departe.Riscam prea mult daca mai ramineam.
Ma intreba ulterior cineva despre o problema intr-o relatie.I-am zis ca cel mai principal e autocontrolul.Stateam mai apoi si ma gindeam ce bine ma pricep la sfaturi.Si apoi,despre ce autocontrol vorbesc,cind eu insami mi-am insusit unul fals.Cine sunt eu ca sa dau sfaturi?
Trag aer in piept si ma uit in jur.Inteleg ca sunt la sute km departare de tine.Asta nu ma motiveaza sa ma simt mai usor.
...................................................................................................................................................................
,,Eu nu cred in destin.Trag cortina si plec."
...................................................................................................................................................................
P.S.-e fraza folosita zi de zi pina a ma intoarce din nou de unde am plecat.

Inteleg ca e gresit sa te caut in fiecare barbat,dar vreau sa ma indragostesc asa cum am mai facut-o o data...de tine.Si eu nu vreau sa mai gresesc din nou.Nu vreau sa mai platesc din nou.
Miine o sa zimbesc din nou.Mai bine zis o sa practic tehnica aia care o numesc eu zimbet.As putea simplu sa sterg tot si sa traiesc o viata neidentificata,dar nu vreau sa ma prefac intr-o nesimtita cu acte in regula,care la intrebarea ,,daca a iubit vreodata?" sa stea de gheata  si sa zimbeasca ironic.Nu vreau sa ma ascund sub o masca vesnic.Eu ma mindresc cu faptul ca am putut iubi.Si mi-e mila de cei care nu pot face asta.Deja,evolutia lucrurilor e un subiect aparte.N-o sa renunt la acest sentiment atita cit ma mentine ,si indiferent in ce context.Poti sa fugi de oricine dar nu si de destin.
Nu vreau sa accept conceptul de iubire imposibila.Totul are o cale de solutionare.Vointa omului este pe primul plan.Parerea oamenilor pe ultimul.