...

Trecusera deja multe zile de cand plecase din viata ei. Dar facea totul de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Mergea in continuare in aceleasi locuri, se uita la aceleasi filme, se intalnea cu aceleasi persoane. Nu povestise nimanui despre ce se intamplase. Ii era teama ca daca va spune totul cu voce tare, se va auzi si se va gandi de doua ori. Se va intreba daca nu cumva a gresit. Asa ca tacea. Era mai simplu, mai comod. 

                                                                                                         Se aseza in fata laptopului asa cum o facea in fiecare dimineata. Isi citi horoscopul si il injura pe cel care l-a scris. „persoana iubita nu va ofera intelegerea de care aveti nevoie si bla bla bla”. Sa va ia dracu. Daca vroiam sa stiu ce face el, citeam la zodia lui! Nu la a mea! 

Viata ei nu mai era brusc frumoasa. Ultimele luni devenisera un calvar, asa ca sfarsitul mult asteptat venise. Sufera si plangea si blestema tot. Ura ca plange din nou pentru un el. Era obisnuita sa conduca cu ochelarii de soare la ochi si cu lacrimile siroaie pe obraji. Dar azi nu putea. Azi nu putea sa mai joace teatru. Vroia doar sa isi planga de mila. Trase pe dreapta si planse mai bine de o ora cu capul in volan.

Mergind printr-un capat de oras,unde nu calcase cu piciorul inca niciodata,fuse surprinsa sa intilneasca o veche cunostinta,pe care nu se astepta sa o vada acum,aici...Un vechi cunoscut,un vechi prieten,care la fel a fost surprins sa o vada dupa atita amar de vreme.Timp,in care nu se vazusera...a vazut-o atit de amarita si nu s-a abtinut sa nu-i adreseze cele mai frecvente intrebari...

-Arati foarte bine. Cum iti merge? Iubitul?

-Multumesc frumos. Mie foarte bine, lui, sper sa ii cada un meteorit in cap si sper sa pot fi de fata sa filmez asta si sa-mi pun filmuletul screen saver. 

Zambi amar.

-Nebuna ca de obicei! zise el.

Nu avu timp sa ii spunsa ca ar trebui sa se bucure ca nu e in locul lui.Ca nu ii doreste lui asemenea,si ca citiva ani in urma a disparut din viata lui fara urme.Reveni acasa cit de repede putu.Nu vroia sa mai intre in viata cuiva,destul ca lasase urme aici.De data asta trebuia sa plece neobservata,ca acum multi ani.Se privi in oglinda si se vazu mai frumoasa ca niciodata. Se vedea asa cum o vedea el. Se spala repede pe fata si incerca sa il spele din gandurile ei. Nu putea sa se indragosteasca. Nu putea sa mai sufere o data. Isi aminti din nou noptile si zilele plangand, teatrul pe care il juca cu toti cei din jur zambind si spunand ca ii e bine cand tot ce vroia era sa dispara undeva unde ar putea sa planga. Nu vroia decat sa planga. Nu putea sa sufere din nou.Isi jurase ca nimeni nu o sa o mai raneasca. Chiar daca pentru asta, ar fi trebuit sa nu lase pe nimeni aproape. Nici macar pe el.