Povestea noastra III

-Stii de ce te iubesc?
Am ridicat privirea din revista pe care o frunzaream si l-am privit surprinsa.
-De ce?
-Pentru ca esti tu …
Bun raspuns … Here we go again …
-Pentru ca esti fascinanta,exuberanta,ca zambesti si ca stii sa te bucuri de cele mai marunte lucruri … pentru ca esti a mea , imi apartii mie….
Am inchis revista
Mereu aceeasi discutie
Am inchis revista , i-am privit pentru a mia oara trasaturile perfecte ale fetei , mainile perfecte si fine care stiu cum sa ma atinga … e al meu, e cel care ma face fericita, e barbatul care stie sa ma faca sa uit de mine, el este cel despre care as putea scrie la infinit , nu mi-ar ajunge toate paginile din lume pentru  a-l putea infatisa cu cele mai superbe cuvinte …
Ma ia in brate si ma saruta pe frunte …
-Stiu ca iti este teama dar trebuie sa ai incredere in mine …
-…
-Nu zici nimic ?
-Nu. Vreau sa ma tii in brate…
A tacut . De regula nu tace si incepe o discutie despre mine , despre dragoste , despre relatia noastra , despre teama mea , despre suferinta , despre tot …
De data asta curg intre noi rauri de tacere,atmosfera se detensioneaza brusc si abandonam subiectul.
-Unde te duci?
-Ies la o plimbare
-Cu cine?
-Cu mine
Romanele de dragoste citite in adolescenta mea si cantecele de amor arata ca iubirea e un lucru rar, fascinant si ca nu e pe toate drumurile… si ca nu e la indema oricui …
M-am asezat pe o banca din parculetul pustiu si mi-am amintit cum l-am cunoscut,mi-am amintit prima privire si toate telefoanele primite noaptea tarziu, prima imbratisare , primul sarut , prima dimineata impreuna … primele discutii despre femeile din viata lui si despre barbatul care m-a ranit si mi-a sfasiat sufletul in trecut.
Trecutul amoros al lui spune foarte multe  despre el si mi-am dorit sa stiu ce a fost inainte de mine dar asta doar pentru a incerca sa il cunosc mai bine ,doar ca nu trebuia sa pun intrebari pentru ca nu am fost pregatita pentru valul de raspunsuri care au urmat si care mi-au semanat indoiala in suflet.
E frig, ma ridic si ma indrept spre casa,urc scarile,deschid usa si ma infatisez in fata lui …
-Te iubesc! Da! TE IUBESC si nu vreau sa te pierd intelegi?
…
-Esti a mea, imi apartii mie …
L-am sarutat pe frunte … ,,Sunt a nimanui, am raspuns in gand si i-am zambit.”